Sã mori rãnit din dragoste de viatã (1984) online film romanesc comunist

Doi tineri care nu se cunoșteau între ei: Horațiu Baltazar Câmpeanu (Claudiu Bleonț) și N. Sarca (Gheorghe Visu) trebuiau să se întâlnească într-o zi din anul 1934 pe peronul gării Telega la o oră prestabilită. Horațiu era fiul profesorului Câmpeanu (poreclit Harold Lloyd), care murise cu doi ani în urmă după ce fusese bătut de agenții Siguranței Statului. El fusese dat afară din universitate din cauza simpatiilor comuniste. Văzând că nu este abordat de nimeni, „studentul” intră într-o cârciumă din apropierea gării și se întâlnește acolo cu Sarca, un fost acrobat de circ ce se alăturase acțiunii din spirit de aventură. Cei doi se recunosc după parole și pleacă împreună. Ei ajung la balul simbriașilor publici din localitate, unde iau legătura cu alți tineri care îi așteptau. Cu ajutorul lor, cei doi tineri organizează un sabotaj al fabricii de armament româno-germane S.T. Metala. Cu prilejul inaugurării fabricii în prezența atașatului militar al Germaniei, clădirea ia foc în urma unei explozii.

După ce urmăresc explozia de la distanță, cei doi sabotori pleacă din localitate pe biciclete, apoi, după ce bicicleta lui Horațiu este distrusă, merg cu o barcă pe râu și în cele din urmă cu un tren. Activistul ilegalist Caraman (Virgil Andriescu) îi dă lui Horațiu un teanc de materiale propagandistice pentru muncitorii din portul Galați. Horațiu și Sarca pleacă acolo într-un vagon de tren cu manechine. O echipă de agenți de la Siguranța Statului, condusă de inspectorul general Mironescu (Marcel Iureș), oprește trenul pentru control. Cei doi reușesc să scape de razie ascunzându-se într-un cazan cu apă pentru alimentarea locomotivei.

Ajunși la destinație, ei se ascund într-un cinematograf în care rulează filmul Dezonorata (1931) regizat de Josef von Sternberg și cu Marlene Dietrich în rolul principal, și se prezintă și un jurnal cinematografic cu funeraliile lui I.Gh. Duca. [1] Neavând unde dormi și fiind căutați de poliție, Sarca îl aduce pe Horațiu la o veche prietenă pe nume Lola (Tora Vasilescu) de la circul „Gaetano”, ce sosise în oraș. „Studentul” era răcit cobză, iar Lola îi face o frecție. Neprimind parola de la Horațiu, Sarca pleacă singur în port pentru a-l găsi pe omul de legătură. O razie a Siguranței printre muncitorii din port duce la arestarea lui Neagoe (Andrei Codarcea), liderul grevei muncitorești. Muncitorii se revoltă, iar polițiștii deschid focul împotriva lor, printre cei reținuți fiind și Sarca.

Caraman îi dă lui Horațiu sarcina de a organiza eliberarea lui Neagoe, considerat un om foarte important pentru partid. Eliberat prin intervenția lui Gaetano (Petre Tanasievici), directorul circului, Sarca i se alătură „studentului”. Neagoe se afla la muncă forțată într-o mină, iar camarazii din partid îi trimit mesaje prin intermediul lui nea Cozma, un muncitor liber. Sarca pătrunde noaptea pe sârmă în lagăr și-l scoate din baracă pe Neagoe, apoi fug ascunși în corfa (cușca) trasă pe cablu de ceilalți tovarăși aflați în exterior.

Ancheta evadării lui Neagoe este preluată de inspectorul general Mironescu, iar tovarășul Caraman îi spune lui Sarca să plece de la circ. Horațiu se ascunsese la casa de la țară a părinților iubitei sale, Maria (Mariana Buruiană). Inspectorul își aduce aminte că arestase un circar la greva muncitorilor portuari de la Galați și pornește pe urmele lui. Mergând pe firul anchetei, Mironescu dă de urma lui Horațiu. Caraman îl trimite pe Sarca pentru a-l duce pe „student” într-o altă ascunzătoare. Acrobatul ajunge prea târziu, observându-l pe Horațiu cum era urmărit de agenții înarmați ai Siguranței. Tânărul ajunge pe marginea unui pod distrus. Când Mironescu ajunge pe marginea podului și îi pune cătușe „studentului”, acesta din urmă îl trage după el în gol.