Teatru radiofonic

Păscălierul

Audio 1988
2.520 de ascultări adăugat 8 ian. 2020 de Anna

Despre

Fragment

Dacă s-ar scula din morți un creștin din Curmătura, răposat înainte de optzeci de ani, n-ar mai cunoaște satul, nici după întindere, nici după case și ulițe, nici după biserica românească, nici chiar după dealurile care îl înconjură și în căldarea cărora e așezat. În întindere, satul a sporit de două ori; case vechi, coperite cu paie, nu se mai zăresc decât rar și se ascund, mai mult rușinate decât smerite, în fundul curților; pe când, semețe, cu fruntea-n uliță, se înșiruie, ca la oraș, case de piatră. Iar ulițele au sporit, largi și luminoase, și prin pășunea gâștelor și-a purceilor e acum vatră de sat, cu clădiri zdravene. Dealurile, de după care răsare și după care apune soarele în Curmătura, de cându-i lumea, goale, arse de soare și de dogoreala nisipului înainte cu optzeci de ani, acum sunt pline de vii roditoare, la feție, iar cele de din dos sunt împădurite cu salcâmi, ajungând astfel și Curmătura să aibă o pădure.

În locul bisericii românești, neagră de vechime și cu lemnul mâncat de cari, cocoțată ca o pasăre zburătăcită și supărată, pe coasta de la apus, departe de orice așezare omenească, azi se înalță, în vatra nouă și de căpetenie a satului, biserica de zid, albă și veselă, cu turnul de tinichea strălucitoare.

Bătrânii, de acum optzeci de ani, poate ar recunoaște Curmătura după cele două ulițe săsești, ferite de partea românească a satului, la locul cel mai bun pe vremuri, până a nu se face vatră nouă. Aici s-a clădit puțin din nou. Casele grele și urâte, cu ziduri de cetate, sunt tot cele vechi, dar mai intrate în pământ, mai sure, mai mucegăite, cu mulți păreți borțoși, cu țigla coperișurilor măcinată și bătucită de mușchi. Vestitele vii de altădată, cu vinuri tari și galbene, au fost măcinate de filoxeră, goanga dușmană a veseliei din lume, de vreo trei decenii. Sașii au mai scăpătat, n-au mai sădit vii, vitele li s-au mai împuținat, fac copii și mai puțini ca altădată și românii au năvălit, ca lăcustele, la ogoarele lor, cumpărându-le, bucățică cu bucățică. De prin anii optzeci ai veacului trecut, sașii au scăpat din mână și cârma satului.

Mircea Constantinescu, Val Teodosiu, Elena Bog, Mirela Gorea, Violeta Berbiuc, Petrica Popa, Elena Nica, Andrei Codarcea, Alexandrina Halic, Mihai Popovici, Paula Radulescu.

Fișa artistică

Distribuția
Victor Rebengiuc, Mariana Mihut, Sandu Sticlaru, Vistrian Roman,Catita Ispas, Zoe Muscan, Telly Barbu, Liviu Craciun, Stefan Hagima
Vezi toate ›