Natan înţeleptul de Gotthold Ephraim Lessing drama (1977)

După atentatele teroriste de la Paris, Istanbul şi Bruxelles, în contextul ofensivei aşa-numitului Stat Islamic, în plină criză a refugiaţilor, în vremuri în care teama de cel care e altfel, de străin, de cel care provine dintr-un alt spaţiu geografic şi mai ales cultural, de cel care aparţine unei alte religii, un apel la toleranţă şi respect reciproc e mai mult decât bine venit. Creatorii de teatru incită prin interpretările lor pe marginea celebrului text al lui Lessing la reflecţie.

Ce înseamnă identitate? Cum definim această identitate? Prin limbă, de pilda? Ne putem asuma o identitate aşa cum învăţăm o noua limbă? Pentru a-l respecta pe cel diferit de noi e nevoie mai întâi să-l cunoaştem, să-l înţelegem. E o schimbare de perspectivă, o cale spre cunoaştere? Iată doar câteva din întrebările pe care ni le propune spectacolul lui Armin Petras, directorul teatrului de stat din Suttgart, un spectacol impresionant şi ca rod al colaborării a două trupe strălucite de artişti – de la Schauspiel Stuttgart şi de la Teatrul Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu (TNRS) .

„Nathan Înţeleptul“ („Nathan der Weise“) de Gotthold Ephraim Lessing e un text care în Germania face parte practic din literatura obligatorie în şcoli. Un text dramatic datând din 1779, montat, de atunci, pe multe scene de teatru ale lumii, nu doar în spaţiul german. Acţiunea se petrece la Ierusalim, în timpul cruciadelor. Ultimul text care poartă semnătura scriitorului iluminist german face apel la umanism şi toleranţă – marile idealuri iluministe – pornind de la întrebarea care e adevărata religie: cea creştină, iudaică sau islamică? Un text care, s-ar putea crede, nu mai permite noi interpretări. Şi totuşi, cunoscutul regizor german Armin Petras a plasat firul naraţiunii în Europa de astazi, în contextul provocărilor actuale: terorismul islamist, criza refugiaţilor, violenţa si rasismul.