Mariuca de Calin Gruia teatru radiofonic pentru copii (1974)

În mausoleul de la Mărășești se află înmormântată o fetiță eroină a Primului Război Mondial. Pe placa de marmură scrie cu litere de aur numele, vârsta și data la care și-a jertfit firava și scurta ei viață pentru apărarea țării în chiar cea mai glorioasă zi a bătăliei de la Mărășești. Această dată a fost 6 august 1917, zi plină de glorie dar și de sânge, în urmă cu exact o sută de ani și am dorit prin această postare să comemorez nu numai jertfa fetiței MARIA ION ZAHARIA, dar și faptele altor copii eroi din Marele Război.

Fata în vârstă de doar 12 ani trăia împreună cu bunicul ei în satul Răzoare, lângă Mărășești. Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial și înfrângerile suferite de armata română, zona dimprejurul pădurii și a satului Răzoare a fost disputată de trupele germane și române.

În satul cu pricina, în livada bunicului Măriucăi, Ion Zaharia, se crease un post de observație al artileriei românești. Un soldat se urca în nucul din această livadă și putea observa tot ce se întâmplă de-a lungul frontului. În cazul unui atac al forțelor germane, soldații telefonau și precizau coordonatele de atac artileriștilor, care apoi lansau un baraj de foc asupra trupelor inamice, forțându-le să se retragă.

În satul Haret, în anul 1977, a fost ridicat un monument chiar acolo unde s-a aflat, în 1917, nucul în care se urcase Măriuca, transmițând pozițiile dușmanilor. Monumentul se află azi în curtea unei gospodării, dar proprietarii, oameni deschiși, lasă pe oricine să vină și să vadă istoricul semn.

În fața școlii din acest sat, tot în 1977, a fost dezvelit bustul fetiței. E școala în care, mai mult ca sigur, și Maria învățase la vremea ei. Ea n-a apucat să se joace prea mult cu păpușile, dacă avea vreuna sau să citească reviste ca Universul copiilor, Dimineața copiilor, Amicul copiilor, reviste care au apărut după câțiva ani de la Marea Unire din 1918 și în paginile cărora s-au publicat mii de fotografii cu copii premianți și abonați ai acestor reviste. Dar aceste reviste au putut apărea și datorită sacrificiului suprem făcut de Măriuca.