Jucătorul

Acest roman descrie patima pentru jocurile de noroc, cauzata de o anume credinta magica in norocul personal, o dambla de care a suferit insusi Fiodor Dostoievski prin 1963 cand se afla la odihna în orașul Baden-Baden din Germania. Acolo în câteva zile a pierdut oți banii pe care îi avea, dar și pe cei ai prietenei sale Polina. Ca să scape de datorii, el a încheiat un contract cu editura pentru a scrie cât mai repede romanul «Jucătorul».

În timpul lucrului asupra romanului Dostoievski s-a căsătorit iute cu stenografa sa Anna Snitkina. Luna de miere au petrecut-o călătorind prin Europa – în același Baden-Baden, unde istoria s-a repetat. După această întîmplare Dostoievski i-a promis soției că n-o să mai joace și, oricât de ciudat ar părea, s-a ținut de cuvânt.

Sigmund Freud credea că în „jocul de dragul jocului” din Jucătorul lui Dostoievski nu trebuie să vedem altceva decât funcția psihică a conduitei de auto-pedepsire.