Ion Heliade Rădulescu figuri de seamă a literaturii românești

Biografii, memorii: Ion Heliade Rădulescu.
Scenariu radiofonic de Mihai Florea.

Înregistrare din anul 1975.

Ion Heliade-Rădulescu, născut pe 6 ianuarie 1802 la Târgoviște, a fost un filolog desăvârșit: poet, prozator, traducător, îndrumător literar și animator cultural. Tatăl, Ilie Rădulescu, a fost căpitan de poteră, apoi a slujit o vreme ca polcovnic în armata rusească, dobândind și o oarecare avere: o moșie în județul Ialomița și o casă în București.

Mama, Eufrosina (născută Danielopol), era dintr-o familie de negustori greci sau aromâni stabiliți în București. Heliade-Rădulescu și-a început instrucția în grecește, cu un dascăl Alexe și abia la 10 ani învață să citească românește pe o carte cu slove chirilice. La moșie citește Alexandria, numeroase legende religioase și populara carte a lui I. Barac, ”Istorie despre Arghir cel frumos” și ”Elena cea frumoasă și pustiită crăiasă”.

Studiile grecești și le-a continuat la București apoi, din 1814, la Academia Domnească de la Schitu Măgureanu. Aici, prin dascălul grec Constantin Vardalah, Heliade-Rădulescu capătă primele noțiuni de filosofie iluministă și cunoaște scrierile lui Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Condillac, Destutt de Tracy.

Retorica și poetica le învață după Boileau, La Harpe, Marmontel și Hugh Blair. Din școala grecească i-a rămas și numele Eliad sau Eliade (după prenumele grecizat al tatălui), cu care a semnat multă vreme.