Carol I al Romaniei

Alteța Sa Serenisimă Principele Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig a fost al doilea fiu al Principelui Karl Anton von Hohenzollern-Sigmaringen (7 septembrie 1811–2 iunie 1885), din ramura romano-catolică a vechii dinastii germane de Hohenzollern, menționată întâia oară în anul 1061 (un strămoș al lui Carol, Friedrich VI de Zollern, burggraf de Nürnberg, luptase alături de Mircea cel Bătrân, la Nicopole, în 1396)6, și al Principesei Joséphine Frederica Luise de Baden (21 octombrie 1813–1900). Principele era înrudit, așadar, atât cu dinastia din Prusia, cât și cu Împăratul Napoleon al III-lea al Franței. Viitorul Rege Carol I al României s-a născut la 8/20 aprilie 1839, la Sigmaringen, în Germania. A avut trei frați: Principele ereditar Leopold (1835–1905), Principii Anton (1841–1866) și Friedrich (1843–1904), precum și două surori, Principesele Stéphanie (1837–1859; căsătorită cu Regele Pedro al V-lea al Portugaliei) și Marie Louise (1845–1912; căsătorită cu contele Filip de Flandra, cel care a refuzat Tronul Principatelor Unite, înainte ca acesta să îi fie oferit Principelui Carol; cei doi au fost părinții Regelui Albert I al Belgiei). Primul Rege al României a murit în ziua de 27 septembrie 1914, la Castelul Peleș.

Carol I este omul de la care a pornit totul: Familia Regală, statul modern, țara independentă și suverană. Rând pe rând, an de an, sub domnia acestui Rege european, România a dobândit instituții, modernitate și statornicie. O carte despre Casa Regală ajunsă la un secol și jumătate de existență nu poate începe decât cu fundamentala operă de construcție a Regelui Carol.

Astăzi, România se numără printre membrii Uniunii Europene, familia demnă a națiunilor libere. Prin trecutul, ca și prin prezentul ei, Familia Regală este un promotor și un garant al vocației europene a României, precum și al tradițiilor, stabilității și continuității națiunii noastre. Simbolic, ziua de 10 mai 1866 (când a venit la conducerea statului Principele Suveran Carol I) seamănă cu cea de 1 ianuarie 2007 (când România a devenit membru al Uniunii Europene).

Cuvintele Prim-ministrului Ion C. Brătianu, rostite în ziua de 10 mai 1881, cu ocazia încoronării lui Carol I ca Rege al României, surprind prin actualitatea lor:

România, constituită în Regat, completează și încorporează opera Regenerării sale. Ea își dă un nume, care este de acord cu pozițiunea ce a dobândit, ca Stat Independent. Prin noul nume și titlu se întăresc mai mult stabilitatea și ordinea în România. Regatul Român, Măria Ta, este astfel continuarea domniei române; nu are alt program, nici alte aspirații, nici alte tendințe. Este o consacrare, o întărire mai mult dată de Români principiului monarhic, pe care Măria Ta ai știut a-l planta adânc pe pământul României.