Promontoriul groazei

foarte putini condamnati la inchisoare se considera vinovati…adica, mda, stiu ca au facut ceva aiurea, dar, cam atat…sti, pentru ceva aiurea sa-mi dea atatia ani ?…unii dau vina chiar pe victima, ca daca-i dadea bani de la inceput n-ar fi avut nimic cu ea, ori daca nu l-ar fi provocat si-ar fi vazut de treaba…victima a inceput „sa-l enerveze”, „l-a atatat” si asa mai departe, trebuie sa intelegeti faza asta pentru ca e reala, si cumva pentru ca are legatura cu acest film, destul de realist facut in pofida complexitati cazului….ca sunt oameni, desi foarte putini, cam 2 % as zice, care fie s-au nascut cu o predispoztie inspre sadism, (eu asa cred) fie au capatat-o datorita mediului social in care au crescut, si in fine, o combinatie intre genetica si mediu, pe unul din ei il veti vedea in actiune de razbunare paranoica care desi exagerata pana la punctul de a parea neverosimila, va asigur ca la inchisoare oamenii au timp sa gandeasca la tot felul de aiureli la care altfel nu ar apuca…