Soldatul fanfaron piesa de teatru audio antica in versuri (1954)

   În Soldatul Fanfaron, Plaut arată că şi porcii umani au sentimente, sfîşiere interioară, tristeţi uluitoare şi, poate, inconsolabile. Cum arată această “tristeţe” a porcului? Comic-hilară sau, paradoxal, dramatică. Spectacolul poate să decidă cum.

     Fanfaronul e o stîrpitură umană, monstruos, dement, cu dese accese dictatoriale, o parodie guiniolescă a fiinţei umane, un Ubu antic, un Ubu îngheţat din timpul marilor glaciaţiuni. Toate celelalte personaje sunt actori în spectacolul schizoid al fanfaronadei.

Comedia lui Plaut e un joc de oglinzi, teatru în teatru pornit de la o simplă farsă moralizatoare. Cum se trezeşte în finalul fabulei un urs păcălit de vulpe? Dacă el, fanfaronul, e în fapt o specie de visător? Dacă ea, parada de sine, fanfaronada nu exprimă altceva decît cramponarea obstinantă, dementă de propriile proiecţii, de o realitate iluzorie în care mintea se apără instinctiv spre autoconservare şi protecţie. 

Teatru radiofonic de comedie în versuri după piesa lui Plaut – Titus Maccius Plautus, inspirată după poetul grec Menander.

Înregistrare din anul 1954

Distribuție: Nicolae Gărdescu, Ion Lucian, Eugenia Popovici, Gheorghe Trestian, Ion Manu, Aurel Munteanu, Ionescu Gion, Cella Dima, Constantin Ramadan, Ion Ulmeni, Constantin Codrescu.