Teatru radiofonic

Rămîne în familie

Audio 1953
1.541 de ascultări adăugat 16 iun. 2020 de aiurel

Despre

„Toate personajele sunt escroci de primă clasă, dialogul este vulgar, iar întreaga piesă este o insultă adusa negusturilor ruși”.

Ce recomandare mai bună poate exista pentru această remarcabilă de scabroasă și ireverentioasa satiră, venită chiar din raportul cenzurii cu privire la prima piesă de teatru a lui Ostrovsky. Țarul Nicolae I a interzis montarea piesei și-a aranhjat ca autorul sa fie dat afara din serviciu public.

Înregistrare din anul 1953.

ce e, ce ?… e o treaba de familie, o rezolvam intre noi

Biografie Maria Filotti

Maria Filotti (n. 9 octombrie 1883, sat Batogu, com. Cireșu, jud. Brăila).După absolvirea școlii primare, la Brăila, urmează ciclul liceal la Școala Secundară de Fete „Penetis și Zurmali”, din orașul natal.Din comisia de bacalaureat, susținut la Liceul I.C. Massim, în calitate de președinte făcea parte și Ștefan Sihleanu, directorul Teatrului Național din București, care a fost plăcut impresionat de calitățile artistice ale acesteia, fapt ce a jucat un important rol în orientarea sa profesională.

Studiază Literele și Filosofia la Universitate și Arta Dramatică la Conservatorul din București, la clasa Aristizzei Romanescu, pe care l-a absolvit, în 1906, pe scena Naționalului bucureștean, cu piesele Frații și Fântâna Blanduziei. A fost remarcată de noul director, Alexandru Davila, care-i propune să joace aici, dar ea a preferat să rămână la Iași, unde semnase un contract începând cu 1 septembrie 1906.

Pe scena ieșeană a jucat în rolurile „Berta” din Victimele legii, „Germaine” din Banii, de O. Mirabeau, „Clara Torini” din Jucătorii de cărți, de H. Lecca, „Thomry” din Martira, de Jean Richepin, „Heriette” din Două orfeline, „Nelly Rosier” din Stafia bărbatului ș.a. După o scurtă perioadă petrecută la Naționalul bucureștean, primește o bursă și pleacă la Viena pentru specializare, în 1909 – 1910.

În timpul primului război mondial s-a refugiat la Iași, unde a organizat un spital de campanie, a îngrijit răniții și a continuat să joace pe scenele locale. În 1919, a devenit profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică, înlocuindu-l pe Tony Bulandra, unde preda un curs de mimică, pentru prima dată acceptat în România.A jucat alături de mari actori, Constantin I. Nottara, Marioara Voiculescu, Aristizza Romanescu, Agatha Bârsescu, Ion Manolescu, Maria Ventura, soții Bulandra, Petre Liciu, Grigore Vasiliu Birlic, Silvia Dumitrescu Timică, Iancu Petrescu, Aristide Demetriade, Tantzi Cocea sau Nicolae Soreanu, în 45 de roluri principale, în 167 de piese, („Gioconda”, „Vidra”, „Zoe”, din O scrisoare pierdută, „Adela”, „Fedra”, „Anna Karenina”, „Cleopatra”, „Elisabeta I” etc.).

Mihail Sebastian, fascinat de rolul creat de ea în Pariziana, de Henry Becque, afirma, în 1929: „Și-a construit rolul patetic, cu resurse de comediană mare, făcându-ne să uităm tot ce ar fi fost fals și vechi. A creat o femeie. A schițat un caracter. A descoperit un umor ascuns, a făcut să strălucească o replică ștearsă.

Încă un mare succes al unei artiste mari”.Aleasă în 1930 președinta Sindicatului Artiștilor Dramatici și Lirici, a mai fost membră în Comitetul Internațional al Societății Universale de Teatru și societară de onoare a Teatrului Național din București. A reprezentat România la diferite congrese internaționale, Hamburg (1930), Paris (1931), Roma (1932), Zürich (1933).

A apărut și în patru filme: Independența României (1912), Pe valurile fericirii (1920), Visul unei nopți de iarnă (1946) și Citadela sfărâmată (1957).„Are un joc bogat în nuanțe, eroinele studiate și redate în toată complexitatea lor; e interpreta impunătoare a reginelor și a eroinelor mari, creatoarea rolurilor de compoziție cele mai subtile” (Lucian Predescu).

Fișa artistică

Distribuția
Alexandru Giugaru, Maria Filotti, Coca Enescu, Sonia Cluceru, Ion Lucian, Iordănescu Bruno, Maria Burbea, Florica Demion, Toma Dimitriu, Toni Buiacici, Florin Stroe, Radu Beligan
Regia audio
Mia Olaru Popescu
Regia radiofonică
Alexandru Gabrielescu
Vezi toate ›