Locul unde nu s-a intamplat nimic

Opera sa se poate grupa în cîteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian), precum și o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.

O operă literară care transcende șabloanele sadoveniene, cu riscul de a fi nerecunoscută, chiar blamată de criticii literari este “Locul unde nu s-a întamplat nimic”. Considerat în vremea apariției un roman “telegrafic”, cu o scriere care nu reflectă nici o veleitate artistică a autorului, poate fi redescoperit în prezent drept un roman cu tente de modernism.

Titlul acestei opere inhibă din start orice interpretare metalogismică, proclamându-și drept sigmă plictiseala, monotonia, incapacitatea umană de a-și sensibiliza latura percepțiilor exterioare. Vă oferim să ascultați ecranizarea acestui roman de redacția Teatrului Național Radiofonic, din anul 1983.