Jaques fatalistul și stăpânul său

Fatalitatea e una din chestiile alea despre care se zice ca ar fi „lucru dracu”,  va’s zica, ca nu se stie ce naiba e, e ceva cu destinul dar tare in ceata, totusi,  i s-a dat un nume pentru ca oamenii sa nu ramana muti….e bine sa spui ceva decat sa spui ca nu sti, desti chiar nu sti, dar e bine, cica, sa spui ca ai sti….hm

Jaques calatorea cu stapanul sau (Radu Beligan), din han in han, din gospodarie in gospodarie. Pe parcursul calatoriei, Jaques ii povesteste o intamplare, la capatul careia zicea el, statea marea lui dragoste.

Intr-o seara trasera la un han, unde au fost foarte bine primiti de hangita frumoasa, primitoare si cu darul povestitului.  Le povesteste si ea o intamplare de demult, lasandu-i pe cei doi sa parieze pe deznodamant.

Jaques fatalistul si stapanul sau e o nuvela cu povestirea in rama, cu intriga tesuta in intamplarile povestite de slujitor si hangita. Trebuie sa va spun ca Jaques e un barbat cumpatat, deschis, sincer si vesnic gata sa ajute pe cei nevoiasi, chiar daca asta inseamna sa-si mai ia si bataie de la terti. Nu se supara, deoarece el traieste dupa sintagma :”Daca e scris in stele, atunci se va intampla”