- 18Threads
- 1Posts
- 78Threads
- 0Posts
- 16Threads
- 0Posts
Povești de colorat pentru copii
povesti și cărți de colorat
- 1Threads
- 0Posts
Elemente de pedagogie şcolară şi Elemente de didactică generală aplicate disciplinelor din învătământul primar. Învățători - Educatori
Elemente de didactică generală aplicate disciplinelor din învătământul primar și preșcolar
Elemente de didactică generală
- 46Threads
- 0Posts
- 20Threads
- 0Posts
- 34Threads
- 2Posts
Managementul calității educației
- 14Threads
- 1Posts
- 10Threads
- 1Posts
- 7Threads
- 3Posts
- 4Threads
- 0Posts
legi și coduri
- 4Threads
- 1Posts
- 1Threads
- 0Posts
filme online subtitrate în română
Filme biografice online subtitrate in romana
filme online subtitrate in romana
- 21Threads
- 4Posts
Filme turcești online subtitrate in romana
online free
- 17Threads
- 5Posts
cărți,referate
- 10Threads
- 0Posts
- 3Threads
- 53Posts
Fișe de lucru clasa a IV-a română și matematică,geografie,istorie,metode de predare. Planșe, hărți
- 7Threads
- 2Posts
- 0Threads
- 0Posts
- 3Threads
- 0Posts
- 6Threads
- 0Posts
bucatarie,zodiace
- 18Threads
- 0Posts
- 4Threads
- 12Posts
- 76Threads
- 2Posts
- 4Threads
- 0Posts
descărcare gratuită word/pdf
- 13Threads
- 0Posts
- 4Threads
- 0Posts
- 5Threads
- 0Posts
- 14Threads
- 0Posts
- 11Threads
- 0Posts
- 1Threads
- 0Posts
- 2Threads
- 0Posts
- 5Threads
- 0Posts
- 3Threads
- 0Posts
- 6Threads
- 0Posts
- 0Threads
- 0Posts
- 7Threads
- 0Posts
- 6Threads
- 0Posts
- 14Threads
- 0Posts
- 5Threads
- 0Posts
- 2Threads
- 0Posts
- 1Threads
- 0Posts
- 1Threads
- 0Posts
- 2Threads
- 0Posts
- 1Threads
- 0Posts
Agatha Christie
cărți politiste pdf/word
- 4Threads
- 0Posts
Anton Pavlovici Cehov
cărți pdf
- 5Threads
- 4Posts
Jean La Fontaine Fabule
fabule
- 14Threads
- 0Posts
- 0Threads
- 0Posts
Giovanni Boccaccio
carte download
- 1Threads
- 2Posts
Edgar Michelson
carti
- 0Threads
- 0Posts
- 5Threads
- 0Posts
- 9Threads
- 0Posts
- 15Threads
- 8Posts
- 4Threads
- 0Posts
- 1Threads
- 0Posts
- 3Threads
- 0Posts
- 8Threads
- 0Posts
- 1Threads
- 0Posts
- 1Threads
- 0Posts
- 13Threads
- 0Posts
- 1Threads
- 0Posts
- 1Threads
- 0Posts
- 5Threads
- 0Posts
- 15Threads
- 0Posts
- 17Threads
- 0Posts
Garabet Ibraileanu
carti pdf/word/docx
- 1Threads
- 0Posts
Mihail Sebastian
teatru
- 4Threads
- 0Posts
- 3Threads
- 0Posts
Mihail Sorbul
carti de citit
- 1Threads
- 0Posts
- 9Threads
- 8Posts
- 4Threads
- 0Posts
- 12Threads
- 0Posts
- 18Threads
- 0Posts
- 0Threads
- 0Posts
- 35Threads
- 0Posts
- 2Threads
- 0Posts
cursuri de specialitate
- 4Threads
- 0Posts
- 9Threads
- 0Posts
- 10Threads
- 0Posts
- 4Threads
- 0Posts
- 7Threads
- 0Posts
- 10Threads
- 0Posts
- 0Threads
- 0Posts
- 5Threads
- 0Posts
- 9Threads
- 11Posts
- 23Threads
- 0Posts
- 7Threads
- 0Posts
- 17Threads
- 0Posts
- 10Threads
- 0Posts
- 15Threads
- 0Posts
- 10Threads
- 0Posts
- 25Threads
- 0Posts
- 11Threads
- 1Posts
- 8Threads
- 0Posts
- 8Threads
- 0Posts
Recent Discussions
Un film fara prea multe vorbe, de aceea fiecare dintre noi poate sa ia invatatura care-i convine sau poate nu. Un tip pustnic, sta intr-o cabana in munti, undeva la granita dintre Spania si Franta, vaneaza animale si le vinde blanurile intr-un orasel apropiat. Are de facut o alegere, ca sa-si mai mangaie singuratatile: sa-si cumpere un caine sau o nevasta. Ciudata viata asta, cand poti cumpara orice. Dar ce faci cu ceea ce cumperi, mai ales daca e o vietate ca si tine? Vietatea nu e mobilă, ea se misca, vorbeste, respira...intr-un cuvant traieste. Cum faci față, cum te adaptezi, daca pustnicia a fost alegerea ta ?
Trailer - The Skin of the Wolf
The skin of the wolf 2017 online subtitrat in romana
LITERATURA EDUCATORI DEFINITIVAT
SPECII LITERARE
CREATIA POPULARA
Genul Liric – lirica populara
Colinde
Proverbe, zicatori, ghicitori
Folclorul copiilor (cantece formula, recitative, numaratori)
Genul epic
Basmul
Greuceanu
Praslea cel voinic si merele de aur
CREATIA CULTA
Genul epic
Fabula
Jean de La Fontaine – Greierele si furnica.
Greierele si furnica
Legenda
Calin Gruia – Povestea florii-soarelui
Dimitrie Bolintineanu – Muma lui Stefan cel Mare
Basmul cult
Mihai Eminescu - Fat-Frumos din lacrima
Ion Creanga - Povestea lui Harap –Alb
Lyman Frank Baum – Vrajitorul din Oz
Carlo Collodi – Pinocchio
Povesti
Fata babei si fata mosneagului
Povestirea si schita
Ion Alexandru Bratescu Voinesti – Puiul
Emil Garleanu - Caprioara
Ion Creanga – Ursul pacalit de vulpe
Ion Creanga – Capra cu trei iezi
Barbu Stefanescu Delavrancea - Bunicul
Barbu Stefanescu Delavrancea – Bunica
Mihail Sadoveanu - Dumbrava minunata
I.L. Caragiale – Dl. Goe
Schita – demonstratie
I.L. Caragiale – Vizita
IONEL-caracterizarea personajului principal
Romanul pentru copii si despre copii
Ion Creanga - Amintiri din copilarie
Genul Liric
Poezia despre copilarie
George Cosbuc - Iarna pe ulita
La oglinda – George Cosbuc
Poezia despre natura si vietuitoare
George Toparceanu – Balada unui greier mic
Elena Farago
Vasile Alecsandri – Pasteluri
Vasile Alecsandri – Miezul iernei
Mihai Eminescu - Revedere
Eseu „Viata micilor vietuitoare”
Eseu argumentativ pe tema „ Copilaria”
Eseu tema - anotimpurile
comentarii si eseuri în format word/docx descarcați de mai jos
Motanul Încățat de Charles Perrault poveste de citit online
S-a întâmplat odată ca trei feciori de morar să primească moştenire după moartea tatălui lor o moară, un măgar şi un motan. Moara i-a rămas celui mai vârstnic dintre feciori, măgarul mijlociului, iar motanul mezinului.
„Ce folos de la un motan?” gândi, amărât, mezinul. Fraţii mei vor putea să-şi câştige pâinea cu uşurinţă, dar eu voi muri de foame.
„Nu fi trist, stăpâne!” îi zise într-o bună zi motanul, cu glas omenesc. „Fă-mi doar rost de o pereche de cizme, ca să pot umbla mai uşor prin păduri şi câmpuri. Şi-ţi promit că n-are să-ţi pară rău!”
Nu trecu mult şi motanul află că regele ieşise împreună cu fiica lui la plimbare cu trăsura.
Aşa că motanul alergă înainte caleştii şi le strigă ţăranilor care strângeau fânul: „Dacă vă întreabă regele ale cui sunt câmpurile acestea mănoase, să-i spuneţi că sunt ale marchizului de Carabas. Altfel vă paşte ştreangul! Aţi înţeles?!”
La auzul vorbelor motanului, ţăranii se speriară straşnic. Astfel că atunci când se apropie trăsura regelui, aceştia făcură întocmai cum le poruncise motanul încălţat.
„Ale cui sunt câmpurile acestea?” – întrebă împăratul.
„Ale marchizului de Carabas!” răspunseră-n cor ţăranii.
„Marchizul ăsta pare a fi un gospodar foarte bun” îi spuse atunci regele fiicei sale.
Apoi, motanul îi porunci stăpânului să se scalde în râu când or trece pe acolo regele şi prinţesa.
Zis şi făcut! Feciorul de morar îşi ascultă motanul. Şi atunci când trăsura regelui se apropie de dânşii, se dezbrăcă şi intră în apă. Iar motanul, care îi ascunse repede hainele, începu numaidecât să strige, cât îl ţineau puterile: „Ajutor! Marchizul de Carabas a fost jefuit! Hoţii i-au furat îmbrăcămintea!”
Auzind aşa o grozăvie, regele dădu de îndată poruncă slugilor să-l ajute pe marchiz. Acesta fu scos din apă şi i se dădu cel mai frumos costum regal. În hainele acelea dichisite, marchizul arăta şi mai frumos decât fusese. Aşa că prinţesa se îndrăgosti de el de îndată, iar regele îl invită să facă împreună o plimbare cu trăsura lui.
Între timp, motanul cel isteţ plecă să i se închine unui căpcăun bogat, care era stăpânul de drept al câmpurilor mănoase pe lângă care trecuseră cu toţii. Căpcăunul locuia într-un castel măreţ, dar nespus de întunecat, undeva la poalele unor dealuri.
De îndată ce intră în castel, motanul făcu o reverenţă şi îi spuse căpcăunului:
– N-am putut trece pe lângă frumuseţea asta de castel fără să nu fac o vizită Măriei Voastre. Mai cu seamă că am auzit că vă puteţi transforma în orice fel de animal. E adevărat? se prefăcu neştiutor motanul.
– Este adevărat! se grozăvi căpcăunul. Numeşte numai animalul şi voi intra pe dată în pielea lui!
– Aş vrea să vă transformaţi într-un leu fioros, dacă se poate, îi ceru motanul încălţat.
Căpcăunul prinse a râde înspăimântător, apoi se transformă într-un leu falnic.
Motanul se sperie foarte tare când leul începu să ragă, dar se strădui să n-o arate. Şi atunci când căpcăunul reveni la înfăţişarea lui obişnuită, îi spuse: – Mă plec smerit înaintea Măriei Voastre! Aşa o măiestrie n-am mai pomenit!
– Hă, hă!… Şi încă n-ai văzut nimic, se grozăvi şi mai abitir căpcăunul.
– Mă întreb însă dacă înălţimea voastră poate să se preschimbe şi într-un animal mic şi nevinovat. De exemplu, într-un şoricel, zise, mieros, motanul. Dar poate că asta vă este mult prea greu…
– Mie?! zbieră căpcăunul. Eu pot să mă transform în orice. Priveşte numai şi învaţă!
Însă, de îndată ce căpcăunul se preschimbă într-un şoricel, motanul nu mai stătu nicio clipă pe gânduri: sări pe el şi-l înghiţi dintr-o singură suflare.
Iar atunci când caleaşca împăratului poposi la poarta castelului, motanul încălţat le ieşi în întâmpinare.
– Bine aţi venit maiestate în castelul marchizului de Carabas!
Apoi, spre uimirea tuturor, mai cu seamă a feciorului de morar, motanul încălţat îi pofti înăuntru, unde îi aştepta o masă îmbelşugată, aranjată după toate regulile artei.
Regele fu nespus de plăcut impresionat de bogăţia şi de gusturile desăvârşite ale marchizului de Carabas, aşa că îi zise:
– Dragă marchize, n-ai vrea să te însori cu fiica mea? Nu cred că ea ar avea ceva împotrivă…
Privind-o pe prinţesă cum îi zâmbea galeş, marchizul de Carabas încuviinţă pe dată, nevenindu-i să creadă ce noroc dăduse peste dânsul.
La puţină vreme, tinerii făcură o nuntă mare, care ţinu trei zile şi trei nopţi încheiate. Eu doar am auzit de ea, şi-mi pare tare rău că n-am fost şi eu pe acolo, fiindcă am auzit că s-au servit numai mâncăruri alese şi băuturi fine.
Şi uite aşa se făcu că ajunse feciorul de morar ginerele regelui şi mare sfetnic al luminăţiei sale…
si povestea audio cu o distribuție romanească de exceptie Motanul încălțat
Leoaica tanara iubirea
Nichita Stanescu
Poetul Nichita Stanescu se incadreaza in perioada post-belica a literaturii romane fiind un poet neomodern alaturi de Gellu Naum. In cadrul liricii romanesti, reprezinta un inovator al limabjului poetic asezandu-se in galeria poetilor Mihai Eminescu si Tudor Arghezi.
Etapele creatiei stanesciene- Operele poetului se impart in trei etape de creatie.
In prima etapa de creatie sunt cuprinse volumele “Sensul iubirii” si “O viziune a sentimentelor”. Se delimiteaza un eu poetic adolescentin in care sinele este in deplina concordanta cu universl. Starile de fericire sunt completate de iubire ca sentiment originar al nasterii cuvintelor. Temele predominante sunt iubirea si timpul.
A doua etapa de creatie stanesciana conduce la volume precum “Omul si sfera”, “Rosu vertical”, “Necuvintele”, “11 elegii”, “Laus ptolemaei”. Opera cuprinsa in aceste volume devine o schimbare de zodie deoarece lirismul este interiorizat si reflexiv. Temele predominante sunt opera si creatorul, ganditorul, timpul scurs ireversibil. Se schimba perceptia asupra temporalitatii, scurgerea timpului fiind dureroasa, iar cantecul devine singura alinare in care versurile se structureaza inefabil. Se insista asupra conditiei poeziei ca opera gandita si asupra conditiei creatorului vazut in ipostaza de ganditor. Matematica, pe langa stiinta, devine cale de cunoastere a universlui.
Prin volumul “Opere imperfecte” (1979) se trece la a treia etapa de creatie dominata de meditatie grava, tema mortii si a timpului si schimbarea conceptiei despre arta poetica. Alte volume ale etapei sunt “Maretia frigului” si “Noduri si semne”. Poezia de tip arta poetica este metaforica, simbolica, plina de viziune in care peotul se transfigureaza, dorind sa supravietuiasca prin cuvinte.
Caracteristicile neomoderne in opera lui Nichita Stanescu sunt poezia este considerata o modalitate de cunoastere deplina si ea contrariaza permanent asteptarile criticilor. Poezia este definita pe coordonatele existentei si ale cunoasterii, de aceea urmareste lupta sinelui cu sinele si confruntarea dintre ganditor si creator. Sunt abordate din nou teme ale literaturii romane. Se creaza un univers original in poezie in care abstractul ia forma concreta, iar legatura dintre abstract si concret se realizeaza bivalent. Caracteristica predominanta a limbajului este ambiguitatea impinsa pana la aparenta de absurd si nonsens. Metaforele devin originale datora subtilitatii lor, iar imaginile artistice sunt insolide.
Opera se incadreaza in genul literar liric si este o arta poetica neomoderna specifica primei etape de creatie, caracterizand un eu liric vitalist, in care iubiera este sentimentul dominant revitalizator atat pentru fiinta sa cat si pentru poezie. Opera este publicata in 1964 in volumul “O viziune a sentimentelor”.
Arta poetica este un crez literar, un program, o arta de a scrie. Arte poetice sunt considerate operele in care artistul exprima conceptia personala, viziunea despre arta si procesul de creatie.
Titlul volumului este format din doua substantive comune care semnifica o abordare, parere a emotiilor regasite in volumul respectiv.
Semnificatie titlu
Opera literara “Leoaica tanara iubirea’ are un titlu sugestiv, iar metafora titlu asociaza in mod inedit sentimentul iubirii unei feline feroce, viclene deoarece ambele concepte au in comun acea agresivitate cu care finta este dominata “Leoaica tanara iubirea” surprinde o iubire adolescentina cecunoscuta inca fiintei, capabila sa se indragosteasca.
Tema textului
Fiind o arta poetica, tema o reprezinta viziunea asupra universlui metamorfozat prin iubire. Tema dezvolta un camp semnatic specific in care fiinta indragostitului se refugiaza intr-un univers in schimbare odata cu el. Motivele literare sunt “leoaica” (motiv central), “cerc (geneza, cerc rotitor), “ciocarlii”, “desert”.
Secvente lirice
Poezia cuprinde 3 secvente lirice in care sentimentul iubirii cuprinde fiinta umana fiind vazuta in raport cu timpul: in prima secventa iubirea este un sentiment predestinat si patrunde brutal in viata eului poetic, in a doua secventa se arata schimbarea universului sub ochii indragostitului si renasterea fiintei acestuia, iar ultima secventa descrie iubirea ca un sentiment ce se perpetueaza in timp, o constanta existentiala.
Comentariu pe secvente
Poezia debuteaza cu repetarea sintagmei titlu, metafora ce defineste iubirea de tip adolescentin “Leoaica tanara iubirea”. Sub forma unei adresari directe se confeseaza eul indragostit in forma meditativa “Mi-ai sarit in fata”. Fiinta umana este predispusa la a se indragosti, iubirea fiindu-i predestinata “Ma pandise-n incordare/ Mai demult”. Sub forma constatativa este descrisa amprenta sentimentului pe fata indragostitului “Coltii albi mi i-a infipt in fata/ M-a muscat leoaica azi de fata”. Substantivul “coltii”, verbul “a sarit”, “pandise” si “a muscat” descriu viclenia sentimentului ce cuprinde fiinta in mrejele sale si de asemenea, incesivitatea cu care acapareaza eul poetic indragostit.
A doua secventa arata ca schimbarea este vizibila brusc “si deodata”, universul redobandind un alt status si o alta forma, metamorfozand-se odata cu fiinta indragostita “natura i se facu un cerc de-a dura”. Cercul rotitor simbolizeaza geneza, iar comparatia “cand mai larg cand mai aproape/ Ca o strangere de ape” semnifica reinvetarea in forma pura a tot ceea ce-l inconjoara pe indragostit. Simturile sunt reinventate si percep doar ceea ce eul poetic doreste: lumea este zugravita in culori vii de curcubeu, iar auzul percepe muzica stelelor “si privirea-n sus tasni/ Curcubeu taiat in doua/ Si auzul o-ntalni/ Tocmai langa ciorcalii”. Substantivul “ciocarlia” este un simbol al zborului spre lumina, spre soare.
In a treia secventa, fiinta se reinventeaza pe sine, fizionomia fiind total diferita, nereusind sa se mai recunoasca. Spranceana, tampla si barbia reprezinta constante statornice ale fiintei, acum intrate in schimbare. Repetarea conjunctiei “si”, aparent are rol de a descrie succesiunea momentelor unei vieti incarcate de iubire, in care sentimentul domninat este fericirea si implinirea “Si aluneca-n nestire/ pe-un desert in stralucire”. Se schimba radical modul in care iubirea este perceputa de fiinta umana, este acceptata, nu mai socheaza simturile, devenind o obisnuinta “Peste care trece-alene”, “leoaica tanara” se transforma in “leoaica aramie”, insa viclenia o caracterizeaza in continuare, atat timp cat aceasta exista “cu miscarile viclene/ Inca-o vreme/ Si-nca-o vreme“.
Marcile subiectivitatii
Marcile subiectivitatii prezente in poezie sunt “mi”, “m-“, “meu”, iar tipul de lirism este subiectiv.
Analiza aprofundata a textului
In textul dat, campurile semnatice dominante sunt al iubirii, al naturii si a leoaicei. Iubirea debuteaza cu faza adolescentina “leoaica tanara iubirea”, urmata de schimbarea brusca “deodata” datorita iubirii pr-zise, iar apoi se prezinta o iubire matura de care fiinta umana este obisnuit “peste care trece-alene”. Campul semantic al naturii este reprezentat de substativele “curcubeu”, “ape”, “ciocarlii”, “desert”, care auta la evidentierea schimbarilor suferite de univers datorita aparitiei iubii. Campul semnatic al substantivului “leoaica” este format din mai multe asocieri “leoaica tanara”, “leoaica aramie”, “coltii”, “miscarile viclene”, care este de asemenea asociat cu substantivul “iubirea”.
In fiecare secventa se gasesc diferite valori morfologice precum verbe, adverbe, adjective si substantive. In prima secventa sunt prezente verbele “ai sarit”, “a infipt”, “a muscat” cu rol de a marca o actiune de patrundere a iubirii in viata poetului. In a doua secventa se gasesc adverbele “sus” si “tocmai” si adjectivele “larg”, “aproape”, cu rolul de a descrie schimbarea. In a treia secventa substativele “desert”, “leoaica”, “miscarile”, “spranceana”, “barbie” reprezinta elemente constante care au suferit schimbari.
Una dintre particularitatile expresivitatii este simplitatea formei si finalul tensionat “inca-o vreme/ si-nca-o vreme…” sugerand ciclitatea iubirii. Unele expresii sunt ambigue, contribuind astfel la plasticitatea limbajului “Si privirea-n sus tasni”. Metafora titlu se regaseste in primul vers, fiind ideea centrala a textului, reprezinta o iubire adolescentina pe cale de initiere. Imaginile dinamice “mi-a sarit”, “i-a infipt”, “m-a muscat” arata aparitia neasteptata a iubirii. Epitetul cromatic “leoaica aramie” reprezinta o iubire adulta, matura.
Prozodie
La nivel prozodic, se regaseste tehnica ingambamentului ce consta in continuarea ideii poetice in versul urmator si cele 3 strofe neregulate.
Concluzie
In concluzie, opera “Leoaica tanara iubirea” de Nichita Stanescu este o arta poetica neomoderna.
Trends
- poveste nea ilie la timp comunitate conversatii
- literatura romana
- povesti
- poezia lirica rezumat
- arghezi testament
- povesti pentu copii povesti online povesti de citit la timp povesti audio
- rezumat
- comentarii literare
- rezumat literar tema și viziunea despre lume
- comentariu
- tata
- comentariu literar
- testament
- copilaria la timp comunitate
- titlu literatura romana
- definitivat
- tudor arghezi
- dramă
- educatie
- eseuri argumentative
- film
- filme filme seriale turcesti seriale turcesti subtitrate in romana la timp
- fiu filme seriale turcesti seriale turcesti la timp
- incipitul
- la timp
Trending since July 10, 2018