Femeile savante de Jean-Baptiste Poquelin de Moliere teatru radiofonic la microfon comedie (1961)

In distributie: Ion Finteşteanu, Dina Cocea, Simona Bondoc, Iarina Demian,
Nicolae Brancomir, Nelly Sterian, Sanda Toma, Valentin Plătăreanu,
Florin Vasiliu, Mircea Şeptilici, Virgil Vasilescu, Valeria Gagealov, Dumitru Rucăreanu.

“Doi tineri, Henriette și Clitandre, sunt îndrăgostiți, dar pentru a se căsători trebuie să depășească un obstacol: atitudinea familiei Henriette. Tatăl și unchiul ei sensibil sunt în favoarea căsătoriei; dar, din păcate, tatăl ei se află sub degetul mic al soției sale, Philaminte, susținută de mătușa și sora lui Henriette, își dorește să se căsătorească cu Trissotin, o poetă „savantă” și mediocră, cu aspirații înalte, care are aceste trei femei complet în mână. Pentru aceste trei doamne sunt „învățate”; obsesia lor în viață este învățarea și cultura de cel mai pretențios, iar Trissotin este protejatul lor special și amenajarea salonului lor literar.”

 

 

Biografie Dina Cocea

 

Dina Cocea, actriţă, scriitoare, pedagog, unul dintre iniţiatorii modernizării teatrului românesc. Maria Constantina (Dina) Cocea s-a născut la 27 noiembrie 1912,la Bucureşti.Fiica pamfletarului N. D. Cocea şi a Floricăi Mille, a petrecut câţiva ani împreună cu bunicul său, important ziarist, nuvelist, poet şi avocat. „Am avut marele noroc de a mă naşte şi de a trăi primii ani ai copilăriei şi ai adolescenţei alături de nişte oameni excepţionali.

Unul dintre ei a fost bunicul meu, Constantin Mille… Celebru scriitor şi mare personalitate a protipendadei bucureştene de la sfârşitul veacului XIX şi începutul veacului XX. Iar celălalt a fost tatăl meu, N. D. Cocea…”.

La Paris a studiat la un pension catolic apoi a urmat cursuri de actorie, sub înrâurirea mătuşii ei, Alice Cocea.A debutat mai întâi la Paris, în 1934, apoi în România, pe scenă la Teatrul Comedia din Bucureşti, cu rolul dansatoarei „Yvette” din piesa Adevăratul Iacob, în 1935, alături de George Timică, şi pe ecran cu O noapte de pomină, în 1939.

A mai jucat, în cei 70 de ani de activitate, în alte 10 filme ca Neamul Şoimăreştilor (1964), Ciprian Porumbescu (1972), Ştefan cel Mare – Vaslui 1475 (1974), Iancu Jianu haiducul (1980) sau Atac în bibliotecă (1992) şi în peste 100 de spectacole de teatru, teatru radiofonic şi teatru pentru televiziune.

A jucat impecabil, împreună cu nume sonore ale teatrului şi filmului românesc, precum Toni Bulandra, George Vraca, Fory Etterle, Jules Cazaban, Lia Şahighian, George Calboreanu, Gheorghe Storin, Marioara Voiculescu, Lucia Sturdza Bulandra, Maria Filotti, Grigore Vasiliu Birlic, Septimiu Sever, Aura Buzescu, Ştefan Ciubotăraşu, Emil Botta, Geo Barton, Ion Finteşteanu, Gyorgy Kovacs etc.Director la Teatrul Nostru, în 1941 – 1949, companie pe care a creat-o împreună cu Fory Etterle, P. Nove şi Eugenia Zaharia, pentru care a elaborat un repertoriu de cea mai înaltă calitate, la care au colaborat cei mai mari actori ai scenei româneşti de atunci.

„Se jucau clasici şi moderni, străini şi români: de la Tartuffe al lui Molière, la Patima de sub ulmi a lui O’Neill sau Discipolul diavolului al lui Shaw; de la Canalia lui N. D. Cocea, la Reţeta fericirii a lui Mircea Ştefănescu sau Idolul şi Ion Anapoda al lui Victor Ion Popa” (Dina Cocea). Chiar şi în vremurile tulburi ale comunismului „nu se temea să fie deosebită de toţi ceilalţi şi splendid îmbrăcată, în acei ani cu haine ponosite şi lodenuri cenuşii. Nu se temea să fie frumoasă, pentru că era actriţă şi considera că acest lucru onorează arta şi pe spectatori.” (Ileana Berlogea).

Începând din 1956, a reprezentat România la congrese internaţionale sau la manifestări organizate de ONU şi UNESCO, iar între 1979-1989 a fost preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Artă din Instituţiile Teatrale şi Muzicale. Dina Cocea a avut şi o prodigioasă activitate eseistică şi publicistică, scriind numeroase articole de sinteză, critică şi cronică dramatică în presa de specialitate autohtonă şi străină.

A fost decan al Facultăţii de Teatru din Bucureşti, în 1952 – 1962, şi preşedintă a Asociaţiei Oamenilor de Teatru şi Muzică (A.T.M.), în 1979 – 1989. Începând din 1956, a reprezentat România la congrese internaţionale sau la manifestările organizate de O.N.U. şi U.N.E.S.C.O. Pedagog de o înaltă ţinută, o iniţiatoare curajoasă pentru modernizarea teatrului, Dina Cocea a încurajat tinere talente şi le-a sprijinit apoi în carieră.

Printre succesele ei se numără artişti precum Sanda Manu, Valeriu Moisescu, Radu Penciulescu, Lucian Pintilie, Dumitru Dinulescu, Gheorghe Dinică sau Marin Moraru.Personalitate culturală cu lecturi vaste, bine asimilate, a fost şi o scriitoare de succes, publicând mai multe articole de sinteză, critică şi cronică dramatică în presa de specialitate din ţară şi străinătate. A fost înmormântată cu onoruri militare la Cimitirul „Bellu”. „Dina Cocea rămâne logodnica teatrului românesc…A reprezentat esenţa creaţiei artei actorului. Am apreciat şi apreciez coloana vertebrală morală a Dinei Cocea, fiinţa sublimă, femeie cu F mare” (Ion Toboşaru).

A fost distinsă, de-a lungul carierei sale, cu numeroase premii şi titluri, precum cel de Artist Emerit. În 2001 i-a fost acordat titlul de societar de onoare al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, iar la 30 ianuarie 2003 i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC). De asemenea, actriţei Dina Cocea i-a fost conferit, la 29 noiembrie 2002, Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, „pentru crearea şi transmiterea cu talent şi dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizaţia românească şi universală”.

Other Channels