Constantin Brâncoveanu teatru dramă istorică de Nicolae Iorga (1969)

Din cronicile vremii:

„Dacă am da crezare unor mărturii ale vremii, Brîncoveanu n-a dorit niciodată funcțiile publice, el era mai degrabă înclinat spre o viață tihnită, retrasă, pe care fabuloasa sa bogăție i-o putea oferi cu multă ușurință. Deși se pare că n-a alergat după funcțiile publice, meticulos cum era, s-a achitat foarte conștiincios de ele, bucurându-se de stima și respectul boierilor. – scria Nicolae Iorga, în volumul  „Viața și domnia lui Constantin Vodă Brîncoveanu“.

Povestea morții lui Constantin Brâncoveanu și a fiilor săi

„La 24 martie 1714, în marțea din săptămâna Paștelui, la Curte a sosit Mustafa Aga, însoțit de 12 ciohodari înarmați. A doua zi, acesta a fost primit de domn, care l-a întâmpinat cu mesaj de bun venit în turcă, limbă pe care o cunoștea bine. Dar turcul a scos năframa neagră de mătase și a pus-o pe umerii domnului. Era semnul mazilirii. A urmat citirea firmanului, prin care împărăția îl considera nevrednic de a mai fi domn, poruncindu-le totodată boierilor să-i ia în pază pe domn și pe fiii lui, pentru a fi duși până la Giurgiu, unde așteptau 400 de ieniceri. Constantin Vodă le-a cerut boierilor ajutorul, dar nu a primit niciun răspuns…”

În distribuție: George Calboreanu, Irina Răchițeanu Șirianu, G. Ionescu Gion, Aglae Metaxa, Fory Eterle, George Cozorici, Octavian Cotescu, Mihai Mereuță, Ion Henter, George Musceleanu.

Regia artistică: Paul Stratilat.
Regia de studio: Crănguța Manea.
Muzica originalâ și regia muzicală: Livio Bellegante.
Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic.