Cocosatul de la Notre-Dame

Acțiunea romanului are loc în Parisul Evului Mediu, mai exact pe la sfârșitul secolului al XV-lea, începutul secolului XVI.

Romanul, pe lângă acțiunea propriu-zisă, este o creionare a Parisului medieval, a clădirilor (catedrala Notre-Dame, în principal), a oamenilor și a moravurilor pe care aceștia le au. Biserica este cea care guvernează tot, ea sfințește, condamnă sau propovăduiește. Din porunca ei, unii suspectați de vrăjitorie sau pact cu diavolul, pot avea ca sentință pedeapsa capitală.

Într-o catedrală de acest gen, adică vestita Notre-Dame de Paris, este sălașul unui biet cocoșat surd. Acesta a fost părăsit de mic copil lângă catedrală și adoptat de arhidiaconul catedralei, Claude Frollo.

Quasimodo, după numele său, este cocoșatul care ajuns la maturitate devine clopotarul catedralei. Refugiul lui sunt zidurile reci, prieteni îi sunt clopotele și statuile ce împodobesc edificiul

Oamenii se sperie de sluțenia lui și îl condamnă la singurătate.
„Un cap mare și zburlit , acoperit de un păr roșu, între umeri o ghebă enormă a cărei pereche se făcea simțită și pe piept, o alcătuire de coapse și de picioare atât de ciudat deviate de la normal (..)”

Cocoșatul de la Notre-Dame” de Victor Hugo.

Povestitorul: Ion Manolescu.
Înregistrare din anul 1956.