Leonidas si cei 300 de spartani

Leonidas şi-a început instruirea militară dură în cadrul sistemului Agoge pentru a deveni o maşină de ucis. Antrenamentul era aşa conceput pentru a-i disciplina, instrui şi a le dezvolta tenacitatea fizică a băieţilor spartani. Leonidas, ca şi mulţi alţi băieţi spartani, locuiau în cazărmi comune şi erau hrăniţi strict cu cantităţi necesare de alimente, nici pentru a fi înfometaţi, nici sătui.

Băieţii învăţau să se bată, să fure pe ascuns, să-şi obţină hrana, dar totodată erau învăţaţi să scrie, să citească, să cânte şi să danseze. Erau pedepsiţi sever dacă nu vorbeau laconic (pe scurt) . Erau biciuiţi frecvent la vârste fragede pentru a se obişnui cu durerea şi pentru a fi căliţi în lupte. Nu erau lăsaţi să vorbească mult, să se plângă, să critice. Orice spartan trebuia să îndeplinească trei stagii pe parcursul instruirii: paides (de la 7 la 17 ani), paidiskoi (de la 17 la 19 ani) şi hebontes (de la 20 la 29 de ani). Băieţii trăiau în grupuri-agelai sub coordonarea unui bătrân şi erau încurajaţi să aibă loialitate crescută faţă de Syssitia (masă comună).

De la 12 ani, băieţii primeau câte o phoinikis, mantie roşie pentru a-şi ascunde rănile. Îşi construiau singuri adăposturile şi paturile pe care dormeau, fără unelte, ci cu mâinile goale. Erau obişnuiţi să îndure foamea căci le întărea rezistenţa.

Alternativ

https://segavid.com/embed-wng39b6b8n55.html